Conform datelor prezentate de AGRM, la începutul anului 2019, la balanța de stat a rezervelor de substanțe minerale sunt menționate 19 tipuri de zăcăminte de substanțe minerale utile. Dintre acestea, 17 tipuri de zăcăminte de substanțe minerale utile nemetalifere sunt repartizate în 427 zăcăminte, iar 2 zăcăminte sunt de hidrocarburi – petrol și gaz combustibil. Actualmente se exploatează activ 154 zăcăminte de către 171 antreprenori. Anual sunt colectate din veniturile aferente utilizării resurselor minerale, circa 70 milioane lei, bani de  care beneficiază APL nivelul II și Bugetul de stat. Una din problemele discutate mai puțin în spațiul public este cum are loc gestiunea riscurilor de mediu și celor sociale aferente utilizării resurselor naturale. Deși avem un cadru legal care stipulează cum ar trebui să fie gestionate acestea,  acesta este fragmentat și nu acoperă întreg sectorul.

Costurile și beneficiile proiectelor de utilizare a resurselor minerale ale subsolului nu sunt împărțite în mod egal de toți oamenii în țările producătoare, iar țara noastră nu este o excepție. În timp ce beneficiile proiectelor de resurse - sunt redistribuite la nivel de țară și APL II, costurile sociale și de mediu ale exploatării sunt de obicei concentrate în APL I afectate aproape de site-ul proiectului. În cazul în care activitățile sunt gestionate greșit, poate rezulta extragerea în daune ireversibile de mediu și așteptări nesatisfăcute, care pot da naștere la nemulțumiri și conflicte locale. Prin urmare, politica statului ar trebui să se concentreze pe 2 aspecte: să protejeze comunitățile afectate de impactul de mediu și social al utilizări resurselor naturale și să redistribuie beneficiile la nivel local. Practica internațională spune că gestionarea eficientă a impactului utilizării resurselor subsolului necesită în primul rând încredere între părțile relevante, inclusive cetățeni, afaceri și guvern. Bazându-se pe această încredere, guvernul ar trebui să stabilească sisteme pentru evaluarea impactului utilizării resurselor subsolului, reducerea riscurilor utilizării acestora și redistribuirea beneficiilor cu comunitatea locală. Aceste sisteme trebuie să se regăsească în cadrul legal național în legi dedicate acestui subiect.

Evaluarea impactului  de mediu și social a utilizării resurselor minerale a subsolului depășește publicarea rapoartelor de impact pentru ambele subiecte. E În primul rând crearea unui mecanism de comunicare, participare și implicare a comunității locale în deciziile despre cum va avea loc utilizarea resurselor minerale la nivel local, dat fiind faptul că ultimul este cel direct afectat din punct de vedere a impactului asupra mediului, dar și social. După care este necesar ca guvernul să producă rapoarte care să evalueze aceste impacturi, să creeze mecanisme de gestiune a riscurilor și să comunice clar și onest, care sunt beneficiile la nivel local pe care comunitatea le va avea în urma utilizării resurselor minerale ale subsolului.

Deși cadrul de reglementare a evaluării impactului de mediu, este unul care corespunde celor mai  bunelor practici internaționale, prevederile acestuia se referă la mai puțin din 70% din totalul activităților de management a resurselor minerale. Cadrul legal actual stabilește foarte clar ce se are în vedere prin impactul de mediu, și mai mult,  procedurile de evaluare ale acestuia și bunele practici transcrise la nivel național, mai mult, definește cum are loc procesul de participare al cetățenilor până la atribuirea dreptului de utilizare a resurselor subterane, în trei acte normative:

• Legea Nr. 86 din 29.05.2014 privind evaluarea impactului asupra mediului;
• Ordinul ministrului nr.37 din 05 aprilie 2017 cu privire la aprobarea normelor procedurale de evaluare a impactului asupra mediului;
• Legea nr. 160 din 22.07.2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător.

Art.22 al Legii nr. 86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului,  descrie cadrul de informare și participare a cetățenilor până la atribuirea dreptului de utilizare a resurselor subterane. Acest articol, include condițiile de informare a cetățenilor, de organizare a dezbaterilor publice, de asigurare a reprezentativității, de depunere a contestațiilor și de rezolvare a acestora. Tot acest articol, dar și Ordinul ministrului nr.37 din 05 aprilie 2017, [4] descrie care sunt evidențele pe care solicitantul evaluării impactului asupra mediului, trebuie să le prezinte, pentru a obține actele permisive de mediu. Acestea presupun asigurarea unei informări potrivite (plasare în ziare locale, pagini web, oferirea persoanei de contact, organizarea dezbaterilor publice, liste de participanți, raport de feed-back și concluzii ale consultărilor publice etc), dar și a procesului de consultare publică. Anexa 5,  a aceleași legi, descrie foarte clar care sunt procedurile efectuate conform prezentei legi pentru evaluarea impactului eventual al activității planificate asupra mediului, precum şi pentru elaborarea propunerilor privind prevenirea şi minimizarea impactului negativ sau, în cazul încălcării cerințelor prevăzute de lege, pentru interzicerea demarării activității planificate. Procedurile sunt clare, corespund Principiilor Espoo și anagajamentelor asumate prin Acordul de Asociee.  Principala problemă – domeniul de aplicare al legii, taote aceste bune practici de facto sunt necesare pentru a primi doar unul din cele 2 acte permisive de mediu: Acordul de mediu pentru activitățile incluse în Anexa 1 a Legii nr. 86/2014.

Potrivit Legii nr. 86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului în Anexa nr. 1 sunt incluse activităţile planificate supuse în mod obligatoriu evaluării impactului asupra mediului printre care se regăsesc și „Cariere şi exploataţii miniere de suprafaţă, în cazul în care suprafaţa şantierului depăşeşte 25 hectare sau, pentru turbării, 150 hectare.” În cazul în care se planifică a se realiza astfel de activități, inițiatorul este obligat să realizeze procedura de evaluare a impactului asupra mediului de la activitățile planificate și să obțină de la Agenția de Mediu actul permisiv corespunzător – Acordul de Mediu. De asemenea, în Anexa nr. 2 sunt menționate activitățile planificate pentru care trebuie stabilită necesitatea efectuării evaluării impactului asupra mediului printre care se regăsesc:

• Cariere, exploatații miniere la zi şi turbării (cu suprafață mai mică de 25 ha);
• Exploataţii miniere subterane;
• Foraje de mare adâncime, cu excepția forajelor pentru investigarea stabilității solului.”

În cazul în care se planifică a se realiza astfel de activități, inițiatorul este obligat să prezinte Agenției de Mediu o cerere de evaluare prealabilă a impactului asupra mediului în baza căreia Agenția de Mediu eliberează o decizie în care se stabilește dacă e necesară sau nu desfășurarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului.

În cazul în care se decide că nu este necesară evaluarea impactului asupra mediului, atunci în conformitate cu Legea nr. 851/1996 privind expertiza ecologică se aplică procedura de expertizare ecologică a documentației de proiect și se eliberează de către Agenția de Mediu actul permisiv corespunzător – Avizul expertizei ecologice de stat.

Toate actele permisive sunt publicate conform legii pe pagina Actele permisive menționate mai sus eliberate până la sfârșitul anului 2018 pot fi găsite la solicitare la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului și Inspectoratul pentru Protecția Mediului, iar cele emise începând cu anul 2019 de către Agenția de Mediu pot fi accesate pe pagina web oficială a Agenției de mediu.

Menționăm că drept urmare a cererilor de evaluare prealabilă a impactului de mediu efectuate în 2019, Agenția de mediu a emis Avizului expertizei ecologice de stat,  la baza argumentărilor pentru cele mai mai mult de 69 de cereri,  stând în primul rând dimensiunea exploatării, unele fiind mai mici de 2 ha. În același timp, în multiple cazuri nu s-a luat în considerare că limitele exploatării începeau la mai puțin de 500 metri de intravilanul localității, ca în cazul exploatării zăcământului nisip-prundiș.

Cum este posibil ca dar ca cadrul legal existent permite exploatarea resurselor minerale fără o evaluare a impactului de mediu și social al proiectelor, pentru mai mult de 70%  din exploatațiile miniere din țara noastră?  Sub incidența Anexei 2, cad mai mult de 70% din toate exploatațiile minerale din țara noastră, iar excluderea cerințelor de participare pentru toate exploatațiile care pot fi demarate odată cu obținerea Avizului expertizei ecologice de stat, sunt abuzive și nu iau în considerare efectul asupra mediului a peste 130 de cariere, exploatații miniere la zi  existente.  Complexitatea și natura acestor 2 acte permisie sunt extrem de diferite, cu cerințe care nu corespund scopului acestora. Pentru exemplu, vedeți mai jos care sunt cerințele de bază pentru obținerea actelor permisive de mediu:

Tabelul 1. Documente necesare pentru a obține actele permissive de mediu

Ce putem observa este că prin natura sa, Avizul expertizei ecologice de stat, nu asigură gestiunea riscurilor de mediu și sociale, însuși prin procedura de acordare a acesteia, nivelului de documentare și lipsa unui mecanism de gestiune a riscurilor la nivel local prin excluderea comunității și APL de nivelul I din procesul decizional. La fel, dimensiunea exploatărilor nu poate fi considerat drept indicator a necesității impactului de mediu. De cele mai multe ori, cele mai multe probleme au fost create de exploatări al căror perimetru minier nu depășea 1 ha.

Anume acesta fost și cazul exploatării sectorului „Delacău” al zăcământului nisip-prundiș „Delacău-Puhăceni” din satul Delacău, Anenii-Noi. Această exploatație a primit avizul expertizei de stat pentru a exploata un zăcământ cu suprafața de 5 ha, limitele perimetrului acesteia fiind la 90 – 200 metri distanță de intravilanul Satului Delacău. Atât primarul localității, cât și consiliul local, cu susținerea localnicilor, au solicitat retragerea avizului expertizei de stat în condițiile în care pentru localnici acesta este un loc informal de recreere, iar pe 2 din cele 5 hectare, există un sit arheologic datând din epoca romană, unde au fost descoperite locuințe de suprafaţă, instalații de foc, gropi de provizii şi un bogat material arheologic. Acest caz reprezintă un abuz clar față de locuitorii acestei localități și un exemplu clar, de ce ar trebui revăzută lista activităţilor planificate pentru care trebuie stabilită necesitatea efectuării evaluării impactului asupra mediului, dar și a parametrilor sub care intră acestea.